Marissa Nadler
Cum de nu am auzit de Marissa Nadler pana acum? Daca nu ar fi fost cei de la "Abgehört: Die wichtigsten CDs der Woche", de altfel o sursa incredibila de recomandari muzicale, probabil ca nu dadeam peste ea.
Si in plus videoclipul de mai sus, cu filmare si imagine absolut incredibile, mi-a adus aminte de fotografiile lui Nel. Si uite domnule T. inca un cover dupa melodia despre care imi povesteai acum doua seri, personal nu mi se pare ca se potriveste vocea peste varianta asta.
Draga D100
Nimic nu mi-a fost mai aproape in hoinareli si iesiri de unul singur in ultimii 5 ani precum mi-a fost camera foto. Cea mai apropiata descarcare, inspiratie, calmant si sfetnic, iesirea cu camera in mana pe strada, prin parc sau pur si simplu vazand cu ochii. Azi mi-am dat seama ca de fapt are cu un an mai mult decat stiam eu adica 5 ani si 4 luni de cand mi-a trecut in posesie intr-un inceput de toamna pe Kö in Saturn-ul din Sevens, in Düsseldorf. Ce mai trece vremea, frate...
Sa traiesti, bai amice! si sa mai stii ca pentru mine faci fotografii la fel de bine ca in prima zi! :)
Picasa 3 beta
Multi scriu despre Chrome, insa pentru mine evenimentul saptamanii in materie de Google-stuff este aparitia Picasa 3, ca beta e adevarat, insa tot lansare notabila este. Pe langa functiile de integrare stransa cu PicasaWeb, care beneficiaza incepand de alaltaieri de o foarte interesanta functie de identificare a fetelor si gruparea a fotografiilor in functie de persoanele descoperite si mai apoi adnotate de utilizator, ceea ce mi-a atras atentia a fost Picasa Photo Viewer, un viewer rapid si foarte interesant ca display, inlocuitor pentru tot ceea ce s-a numit Windows Image Viewer sau IrfanView.
Printre noutatile utile din Piacasa s-ar mai numara si Retouch care ajuta cu mici retusuri pe baza de cloning asupra micilor imperfectiuni din imaginile preferate; mdah, unii mai au si cosuri :) si functioneaza chiar bine asupra lor. Picasa intra in felul asta din ce in ce mai mult pe terenul editoarelor de imagine destinate uzului personal si, cel putin pentru mine, ramane unealta preferata de administrare, organizare si backup a fotografiilor.
London from a double-decker
Si pentru ca am inceput a posta cate ceva din ceea ce am "knipsuit" in zilele petrecute peste canal vara asta, trebuie sa nu uit sa spun [si sa si arat] ca una dintre cele mai placute amintiri vizuale din excursie tine de un moment ce in alte conditii m-ar fi ingrozit cand e vorba de fotografii: ploaia. Decizia fericita a fost de a urca in primul autobuz ce mergea spre centru - chiar si cu riscul de a asculta "23 to Liverpool Street" de cateva zeci de ori - si a venit la pachet cu fericita sansa de a prinde locuri pe primele scaune de sus. De care nu ne-am dezlipit vreo 30 de minute folosite pentru a admira forfota orasului de sus.
Incerc sa ma tin de promisiunea (facuta mai degraba mie, decat altcuiva) de a mai scrie cate ceva din ultimele saptamani insa schimbarile de temperaturi variind intre 14 si 38 de grade din ultima luna mi-au dat "eco-sistemul" destul de serios peste cap si ma simt mai tot timpul de parca am nevoie de somn. Si chiar asa si functionez. Dar despre asta si despre dorinta irationala de a parasi Bucurestiul la fiecare sfarsit de saptamana, altadata.
Fotograful lunii aprilie - Linus Lohoff
Stiu ca nu am mai scris despre de mult timp despre ce fotografi interesanti am mai descoperit insa astazi, din click in click intr-o sesiune de flickr zapping, am dat peste colectia de fotografii a lui Linus Lohoff si mi-am luminat ziua. Foarte fain!
Si pentru ca nu prea mai am timp sa mai pun mana pe camera insa ma uit inca la fotografii, am deja pregatita si recomandarea lunii mai :)!
2% si mici creatii
In urma cu cateva zile am fotografiat pentru comunicare interna cateva creatii ale unor copii aflati in grija organizatiei "Salvati copiii!" ce vor fi licitate de Paste pe intranetul firmei - in total 24 de mici suveniruri de Paste create chiar de ei... Mi-a placut mult ce au facut si am decis sa le fac un pic de publicitate mai ales ca se apropie termenul pentru depunerea declaratiei de 2% si nu ar fi rau sa va ganditi si la ei - detalii gasiti si pe site-ul lor. Fotografii gasiti insa aici.
PicLens
In urma cu cateva zile domnul new tro new mi-a aratat PicLens si m-a provocat sa gasesc o modalitate de implementare pentru copilul sau de suflet sato. Ei bine inca nu am facut asta si pentru ca a devenit modalitatea favorita de a viziona fotografiile pe flickr (fantastic plugin si prima interfata tridimensionala pe care o folosesc cu placere) am instalat suport pentru acesta pe pixelpost adica pentru photoblog. Si asta pentru ca s-a gandit altcineva sa il programeze desigur. Si pentru ca avea un mic bug ce ii impiedica corecta functionare probabil ca voi incerca sa ma joc cu el si pe sato. Cand am timp desigur.
Un kilobyte si un pic de zi
Astazi ziua a inceput bine. Soarele bland de dimineata m-a indemnat sa parcurg cele cateva statii de tramvai cu camera in mana. Multa lume grabita isi facea loc frenetic catre autobuze si tramvai printre zecile de tarabe rasarite in ultimele zile prin piatete si intersectii.
Aburul iesea domol din cateva aerisiri ceva mai rebele, soferii nervosi se antrenau pentru calvarul auto ce infloreste dupa ora 8 in centrul Bucurestiului. Salvarile provoaca infarcturi celor mai slabi de inima gasind de cuvinta sa porneasca semnalizarea audio numai atunci ajung in dreptul vreunei intersectii mai aglomerate.
Vreo doi ma privesc uimiti cum fac fotografii pe langa cimitirul evreiesc si sinagoga, singurul loc in care pe trotuar nu isi au locul masinile. Sau nu isi au locul atat de evident.
La Snack Attack sunt servit amabil cu un espresso lung foarte fierbinte. Ocuparea ambelor maini, una cu camera foto, cealalta cu cafea imi prilejuiesc si mica satisfactie de a-mi fi deschisa usa de catre o draguta domnisoara corporatista lucratoare la unul din "big four"-ii auditului financiar, a carei geanta pare sa valoreze cel putin cat salariul meu lunar.
O zi normala si frumoasa, da...
Photo si Kiron
Nu am reusit pana acum sa aduc blogul de fata si fotoblogul atat de aproape de o unitate de layout si imagine, insa eu sper ca de data asta am reusit macar spre 80%. Nu e nici pe departe perfect si nu e numai vina mea. Nu pot nici sa promit ca o sa mai fac vreo schimbare pe acest site pentru a-l duce cat mai mult spre ceea ce am facut in aceasta seara. Castigul exercitiului a fost o exersare ceva mai intensiva a cunostintelor de CSS dupa destul de mult timp si pot spune ca mi-a facut chiar placere. Ce a iesit vedeti aici impreuna cu ultimele fotografii facute in dimineata ce a trecut experimentand pentru a cata oare fotografia manuala cu ciudatul obiectiv Kiron de care am amintit si in urma cu ceva... ani.
Downshifting
Citind de curand pentru a doua oara interviul Aurorei Liiceanu despre downshifting si gasind fotografia asta in arhiva-mi, inca insuficient exploatata, mi-am dat seama ca la fel e si cu a vrea mai mult decat ai nevoie. Ce poti face cu cinci papuci cand de fapt ai nevoie doar de doi? Si aia, in modul cel mai fericit, pereche. Risti sa nu mai stii care sunt pereche sau sa te impiedici in papuci. :)
Fara instant
Desi nu am fotografiat niciodata cu un Polaroid - dar am doar cateva fotografii de cand eram mic copil facute de prietenul neamt al unui vecin (cata fascinatie generau acele fotografii pe care le faceai instant si agitai in aer ca sa vezi rezultatul cat mai repede) - imi notez si eu aici ca firma de mai sus se pregateste sa iasa din afacerile cu film. Via Kit si Crocodilul Fotografic.
Blocaj si handicap
Uitandu-ma cu ceva mai multa atentie prin arhiva, mi-am dat seama ca in ultima vreme s-a intamplat ceva ciudat cu inspiratia sau cu ochiul meu. Pentru ca, poate mi se pare, nu mai vad lucrurile precum in urma cu un an, doi sau chiar trei ani. Nu imi dau seama daca lipsa mea de inspiratie se datoreaza lipsei de subiecte, altor precocupari acaparatoare sau unei stari de blocaj creativ.
S-ar putea sa ma pripesc insa in ultimele doua luni nu am facut mai mult de trei sau patru instantanee de care sa fiu multumit. Pana una alta ma intorc in creativul trecut si ma desfat cu fotografii vechi precum cea de mai sus, un act de care se pare ca am nevoie pentru a pune din nou mana pe camera de fotografiat. Pentru ca, desi numai un hobby, fotografiatul este o parte importanta a felului meu de a fi in ultimii ani si ma simt partial handicapat fara el.