Absolut genial comentariul lui Radu Paraschivescu despre Romanica noastră cea de toate zilele.
[...]România contemporana pare opera unui arhitect aiurit si instabil, un spaţiu plasat la intersecţia dintre rezervaţie, circ, lazaret si bodegă.
[...]
Ispita relativizarii, un fenomen pentru care nu detinem copyright, dar la care ii putem medita pe multi, ne tarcoleste metodic si neostenit. Suntem pensionarii unei policlinici mici si vesele, chit ca visam izbanzi marete si uneori ni se preling lacrimi pe obraji. Atata doar ca visul se destrama, iar lacrimile curg din cauza telenovelei sau a cepei taiate cu ochii pe geam.
Restul aici
Ciresata vrea sa gaseasca o casa rezonabila in Bucuresti. Fiti atenti ce a gasit. Subliniem: atentie mare va rugam cat de adecvata este aceasta casa petrecerilor de tip ciolhan porcesc, cat de apropiat este conceptul de admisie de cel de evacuare. O fi cu refolosire?
Probabil avand in vedere ca cer 150 de mii de parai. Pai ce baieti, unde va credeti? La Berlin [nu merge linkul? introduceti numarul 42355982 in campul SCOUT ID]? Ia luati si vedeti, experti imobiliari, pe ce platiti jdemilionele de euro. Ce se compara Industriilor City cu Mahlsdorf? Incomparabilele bulevarde si parcuri pe zeci de hectare cu parlitele alea de paduri din jurul Berlinului?
Chiar asa, ce am mai gasit? Scotocind printre catacombele lui am gasit un foileton inceput candva pe la inceputul anului 2005. Si care mi-a facut foarte mare placere sa il scriu. Din motive mai mult sau mai putin obscure, am ascuns acea categorie sub care era publicat foiletonul respectiv promitand sa il readuc la lumina zilei atunci cand il voi termina. Si care totusi destul de greu a adunat zece episoade, fara desigur sa mai fie terminat si completat.
Desigur ca atunci am uitat. Asa ca iata, dupa aproape un an si jumatate de disparitie, il readuc la viata pe "Petitu Buridan". Pe de alta parte, la cat text se regaseste acolo e si pacate sa nu il mai indexeze Google, nu?
Cine stie poate candva voi scrie ce a facut si atunci cand a iesit din canal...
Nebunia asta cu Loto 6/49 a prins pana si in firma la care lucrez astfel ca s-a strans fabuloasa suma de 1050 lei noi numai in departamentul nostru, din care s-au cumparat 4 bilete in varianta simpla: unul cu 10 numere si inca 3 cu sapte.
De ce am scris despre asta? Pentru ca cea mai interesanta motivatie pentru care trei dintre colegii mei au participat a fost ca "nu ar putea suporta sa mai vina la munca daca restul ar castiga si ei nu". Exista vreun termen pentru sindromul asta?
Imi explica si mie cineva daca au vreo valoare juridica disclaimer-ele de la sfarsitul e-mail-ulurilor? Mai ales corporatiile din Romania tind sa ataseze cate jumatate de kilometru de text, care are singurul scop probabil de a acoperi prostia si incapabilitatea angajatilor. Dau un exemplu:
This message and attachments are confidential and intended solely for the individual(s) stated in this message. If you received this message although you are not the addressee, you are responsible to keep the message confidential. The sender has no responsibility for the accuracy or correctness of the information in the message and its attachments. Our company shall have no liability for any changes or late receiving, loss of integrity and confidentiality, viruses and any damages caused in anyway to your computer system.
Adica ce vrea sa spuna acest text? Ca daca cel care l-a trimis m-a injurat in text sau recunoaste cine stie ce fapte penale, nu poate fi folosit textul impotriva lui, putand oricand sa spuna:
Nu eu, nu eu, el a fost, el a fost. Din cauza virusului dom'le, din cauza virusului dom'le, nu eu, nu eu...
Tocmai am primit un e-mail care are nici mai mult nici mai putin de patru astfel de disclaimere atasate. Nu se supune e-mail-ul aceleiasi legi a secretului corespondentei ca si posta clasica? Cine sunt capetele patratele din spatele acestor inventii?
Conform paginii lor de web Pink Martini vor concerta la Bucuresti in 27 octombrie la Sala Palatului. Abia astept. Mersi de veste, Ionut.
UPDATE: Spectacolul a fost confirmat de Emag!c.
Am plecat sa imi cumpar kimchi de la Korea House. Un kilogram. Spicy weekend.
Astazi am venit acasa ceva mai tarziu decat de obicei si eram la un pas sa nu mai recunosc blocul in care stau. Inconstientii de la primarie au taiat 5 sau 6 tei din fata blocului desi nu erau nici batrani, nici crapati. Si totusi cineva a luat hotararea sa ii taie.
Cineva trebuie sa stie ce putem face impotriva imbecililor din primarie. Cum protestam? Mai sunt inca vreo 10 aici in zona si daca ii mai vad ca taie vreunul ma duc la ei... dar nu stiu pe ce sa ma bazez. Vreo idee, ceva?
UPDATE: 7 castani si tei au taiat la coltul Bd. Ion Mihalache cu Sandu Aldea. Nu inteleg cum locatarii au asistat ieri la intreg circul fara sa spuna nimic. Idiotii. Chiliman si ai lui e un mare bou, el cu tot Bordeiul lui.
O spun de la inceput: nu sunt un ucigas de caini. Si de aceea atunci cand apare unul pe sosea in fata masinii mele faceam pana acum tot posibilul sa franez sau sa il ocolesc. Asa am salvat cred trei sau patru caini. La fel de bine insa au fost momente cand nici frana si nici ocolitul nu au functionat si pe unii i-am lovit mai mult sau mai putin.
Duminica insa venind dinspre Giurgiu catre Bucuresti pe drumul national mi s-a intamplat ceva care m-ar fi putut costa poate mai mult decat sutele de lei de pana acum. Mergand cu aproximativ 95km/h intre localitati, am avut nesansa sa imi iasa in fata un caine pe banda din dreapta. Un caine mare, destul de mare chiar. Pe care am incercat sa il ocolesc mutandu-ma pe banda din stanga chiar daca din spate o masina se vedea in departare venind pe aceea directie. La 10m insa de a trece pe langa el a alergat in fata masinii mele si nici frana, e adevarat nu suficient de convinsa pentru ca aveam masina in spate, nici manevra de ocolire nu l-au putut salva.
Ce a fost mai periculos, si de fapt despre asta vroiam sa scriu, este ca in cazul in care nu tineam strans de volan puteam pierde controlul masinii (am simtit-o), intru-cat impactul a fost extrem de dur si de zguduitor in directie. Rezultatul pe langa socul in controlul masinii a fost: bara din fata indoita, farurile de ceata zob, scutul de la radiator, grilajul de aerisire la fel. Cost aproximativ: 600-700 de lei . Ce se intampla oare daca nu tineam destul de bine de volan si pierdeam controlul masinii?
De ce scriu de asta? Pentru a ma descarca de un fapt care m-a zguduit destul de bine. Si pentru ca am pur si simplu nevoie sa scriu despre asta; sa va sfatuiesc sa cascati ochii bine cand va apare pe sosele cate un caine in fata. Pentru ca oricat am tine la animale, mai intai de toate trebuie sa avem grija de noi si cei cu care suntem in masina. Asa ca franati la animale, dar numai daca simtiti ca sunteti voi in siguranta.
Guvernul german face o miscare absolut surprinzatoare [heise.de] (cel putin pentru mine) si recomanda, drept raspuns a unei cereri a partidului verzilor, utilizatorilor casnici folosirea cu prudenta si cat mai limitat cu putinta a retelelor casnice de tip wireless si "folosirea cablurilor ca mediu de transmisie in toate ocaziile in care utilizarea wireless poate fi evitata". Cred ca este primul semnal pe care vreun guvern il trage in privinta folosirii routerelor wlan pe scara larga, chiar daca studiul nu indica depasirea normelor nici macar in cele mai nefavorabile circumstante. O stire de urmarit si care imi aduce aminte ca in Duesseldorf gaseam in afara de propriul router inca sase-sapte cel putin. Inapoi la cabluri, baieti?
P.S. Stirea apare nu numai in Heise [in engleza], ci si in Spiegel Online.
Fumatul devine iata secundar. Atat de secundar incat il trec si in blog la "b-side". Impreuna cu toate celelate posturi de lasat de fumat. Am luat vreo 3-4 kilograme in greutate insa este destul de putin fata de ceea ce ma asteptam.
A trecut o luna si 3 zile si nu am mai fumat.
Despre ce sa scrii daca nu ai mai scris de foarte mult timp despre ce ti se intampla sau despre ce vezi in jurul tau? Despre vreme? Cum sa scrii despre patruzeci de grade la patruzeci de grade sau macar cum sa gandesti la asemenea temperaturi? Nu stiu nici macar daca mai merita sa spun ca pentru mine este prima vara din ultimii sapte petrecuta in Romania la astfel de temperaturi si cred ca asta este si unul din motivele pentru care nu am reusit sa mai ajung pe aici sau sa actualizez macar cu o singura fotografie. Despre ce spunea ca scriu? Despre vreme? Da, ploua pentru prima data dupa aproape o luna in Bucuresti si mi se parea ca nu nici macar nu mai stiam cum arata azi dis-de-dimineata cand m-a prins mergand de la masina spre birou.
Ah, dar nu despre asta vroiam sa va scriu, ci despre ironia soartei. Timp de patru ani si jumatate unul din locurile favorite de facut cumparaturile a fost unul sau altul din magazinele Real. Asa cum a fost Bobocica locul de facut cumparaturi timp multi ani. Bobocica este piata cea mai apropiata de locurile unde am copilarit, aflata la capatul strazilor Calea Vitan, Energeticienilor si Ramnicu Sarat; un loc care a evoluat dintr-unul in care ti se putea face frica sa treci dupa ora 20 atunci cand te intorceai de la scoala schimbul trei si in care isi faceau veacul cei din minoritatea rroma, pana la un loc in care de ceva timp a aparut o foarte puternica forfota comerciala din care probabil destul de multi bucuresteni cunosc pizzeria Florina, aceeasi care livreaza si la domiciliu. (Mi se pare ca Metropotam in mod eronat plaseaza Bobocica ca fiind in zona targului Autovit.)
Zilele trecute cu drum fiind prin locurile "de bastina" am observat ca fosta fabrica Borangicul a fost demolata ( e drept observasem de ceva mai mult timp) si in locul ei se munceste de zor. Beneficiind si de ajutorul semaforului care tocmai ce s-a facut rosu am apucat sa citesc afisajul de santier pe care era scris destul de mic: Beneficiar Real Hypermarket.
Ironia soartei, nu? Cumperi ani de zile de la Real Mevissenstrasse sau Real Bilk si de acum voi putea merge si la Real Bobocica. Oricat vor dori ei sa ii spuna probabil Real Vitan.